Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină 2026 le revine celor trei cercetători care au pus bazele optogeneticii

Cercetarea celor trei a contribuit la dezvoltarea unei metode prin care lumina poate fi folosită pentru a activa și controla celule nervoase din creier.

Premiul recunoaște importanța și potențialul descoperirilor lor din ultimele decenii.

Deisseroth a declarat că „trio-ul ales de comitet arată progresul de la explorările inițiale pe alge, până la experimentele neuroștiințifice avansate”.

Născut în 1954, Hegemann este profesor de neuroștiință la Universitatea Humboldt din Berlin. A început cercetarea în această direcție încă de acum 30 de ani, studiind modul în care o algă unicelulară reacționeză la lumină.

Născut în 1953, Nagel este profesor de fiziologie moleculară a plantelor la Universitatea din Würzburg. I s-a alăturat lui Hegemann pentru a continua cercetarea, descoperind împreună două proteine care funcționau drept canale ionice. Rezultatele publicate în 2003 arătau că una dintre cele două proteine poate deveni o unealtă importantă pentru a genera impulsuri electrice în celule, folosind lumină

Născut în 1971, Deisseroth este profesor de bioinginerie și Psihiatrie și Științele Comportamentului în cadrul Institutului Medical Howard Hughes al Universității Stanford.

Alături de propriul său grup de cercetare, a publicat în 2005 un studiu prin care demonstra abilitatea de a controla activitatea neuronală în animale vii. În urma acestui progres, Deisseroth a început colaborarea cu Hegermann și Negel, punând bazele optogeneticii.

În următorii ani, progresul celor trei a inclus activarea cu succes a unor celule nervoase din creierul unor șoareci vii pentru a stimula mișcarea mustăților sau pentru a-i trezi din somn, dar și identificarea și stimularea celulelor nervoase responsabile pentru anumite amintiri sau senzații.

Dincolo de rezultatele obținute cu animale vii, Jonathan Levin, președintele Univesității Stanford, susține că ramificațiile acestor cercetări vor ajuta atât la a înțelege mai bine creierul uman, cât și la a descoperi noi tratamente pentru afecțiuni neurologice și psihiatrice.

„Datorită optogeneticii, cercetătorii pot acum să descopere exact care celule nervoase dintr-un întreg mănunchi complicat controlează diferite funcții ale creierului. [...] Metoda ne-a ajutat deja să înțelegem mai bine trăsăturile diferite ale unor afecțiuni psihiatrice și neurologice precum depresia, anxietatea, schizofrenia, Alzheimer, sau Parkinson,” scrie comitetul responsabil de alegerea laureaților.

Optogenetica a fost deja folosită pentru recăpătarea parțială a vederii în cazul unui pacient orb.

Cei trei câștigători au fost anunțați luni, 5 octombrie, iar pe parcursul săptămânii, în fiecare zi va fi anunțat câștigătorul unei alte categorii. Marți, 6 octombrie, va fi anunțat laureatul Premiului Nobel pentru fizică.